Biserica Mănăstirii Cetățuia din Iași, ctitoria lui Gheorghe Duca, închinată Patriarhiei Ierusalimului

România și Sfântul Mormânt

Mănăstirile închinate, darurile domnitorilor, pelerinii hagii: o legătură de cinci secole între țările române și Mormântul lui Hristos.

5 capitole

Wikimedia Commons · O mores, CC BY-SA 4.0

  1. 01

    Ordinul și România

    În octombrie 2026, Ordinul Ecvestru al Sfântului Mormânt de la Ierusalim nu are în România nicio locotenență, delegație sau secție. Legăturile sunt reale, dar trec prin vecini, mai ales prin Ungaria. Capitolul de față spune ce se știe, ce nu se știe și pe ce drum ar putea apărea o prezență românească.

    Citește capitolul
  2. 02

    Mănăstirile închinate

    Din secolul al XVII-lea până la secularizarea din 1863, zeci de mănăstiri din Moldova și Țara Românească au trimis o parte din venituri Patriarhiei Ortodoxe a Ierusalimului. Este forma cea mai concretă a devoțiunii românești față de Sfântul Mormânt și, totodată, unul dintre capitolele cele mai disputate din istoria Bisericii din țările române.

    Citește capitolul
  3. 03

    Domnitorii și Ierusalimul

    Timp de două secole, de la Neagoe Basarab la Nicolae Mavrocordat, curțile de la Iași și de la București au fost pentru Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului ceea ce fuseseră cândva împărații Bizanțului. Patriarhii veneau aici după bani, după sprijin politic și după tipografii. Capitolul urmărește domnitorii, ierarhii și cărțile care au legat țările române de Sfântul Mormânt.

    Citește capitolul
  4. 04

    Pelerinii români

    Cine se întorcea de la Ierusalim era numit hagiu, iar titlul i se adăuga numelui și s-a păstrat până azi în multe nume de familie. De la breslașii din Ploiești la călugării de la Neamț și la poeții pașoptiști, capitolul urmărește pelerinii români la Mormântul lui Hristos, așezămintele lor în Țara Sfântă și drumul celor care pleacă astăzi.

    Citește capitolul
  5. 05

    Biserica Catolică din România

    Două Biserici în comuniune cu Roma, una de rit latin și una de rit bizantin, plus un ordinariat armean, formează Biserica Catolică din România. Ele numără împreună, după recensământul din 2021, ceva mai mult de cinci la sută din credincioșii țării. Capitolul le descrie structura, istoria recentă și firele, încă subțiri, care le leagă de Biserica Mamă a Ierusalimului.

    Citește capitolul
Secțiunea următoare · IXBibliotecaGlosar, întrebări frecvente, documente fundamentale, bibliografie: instrumentele cititorului atent.

Sugestii